Nakulapita Sutta – Către Nakulapita
Samyutta Nikaya 22.1
O traducere
Am auzit că odată Cel Binecuvântat stătea printre bhaggași, la Vizuina Crocodilului din Crângul Bhesakala, în Parcul Căprioarelor. Atunci, un mirean pe nume Nakulapita a venit la Cel Binecuvântat și la sosire, înclinându-se în fața Sa, s-a așezat alături. Iar cum stătea acolo, i-a spus Celul Binecuvântat: „Doamne, sunt un moșneag infirm, îmbătrânit, cu o vârstă înaintată, ce a ajuns în ultima parte a vieții. Trupul îmi este năpăstuit și bolnav în fiece clipă și doar rar reușesc să îl văd pe Cel Binecuvântat și călugării ce hrănesc inimile. Fie ca Cel Binecuvântat să mă învețe, fie ca Cel Binecuvântat să mă instruiască pentru a dobândi câștig și fericire de lungă durată.”
„Așa este mireanule. Așa este. Trupul este năpăstuit și bolnav. Căci cine ar putea pretinde, grijind de acest trup, că are chiar și un singur moment de adevărată sănătate, altfel decât prin nesocotință? Ar trebui să te instruiești astfel «Chiar dacă trupul îmi este năpăstuit, mintea nu îmi va fi». Așa ar trebui sa te instruiești.”
Atunci mireanul Nakulapita, încântat și încrezător în cuvintele Celui Binecuvântat s-a ridicat de pe locul său și – înclinându-se în fața Sa și înconjurându-l prin partea dreaptă – a plecat la Venerabilul Sariputta. La sosire, înclinându-se în fața sa, s-a așezat alături. Iar cum stătea acolo, Ven. Sariputta i-a spus: „Ai privirea limpede și calmă, mireanule, chipul îți este pur. Ai avut astăzi ocazia să îl asculți pe Cel Binecuvântat predând Dhamma?”
„Cum ar putea fi altfel doamne? Tocmai am fost stropit de către Cel Binecuvântat cu ambrozia fără de moarte a Doctrinei.”
„Și cum ai fost stropit de către Cel Binecuvântat cu ambrozia fără de moarte a Doctrinei?”
„Tocmai am fost la Cel Binecuvântat și la sosire, înclinându-mă în fața sa m-am așezat alături. Iar cum stăteam acolo, i-am spus Celul Binecuvântat: «Doamne, sunt un moșneag infirm, îmbătrânit, cu o vârstă înaintată, ce a ajuns în ultima parte a vieții. Trupul îmi este năpăstuit și bolnav în fiece clipă și doar rar reușesc să îl văd pe Cel Binecuvântat și călugării ce hrănesc inima. Fie ca Cel Binecuvântat să mă învețe, fie ca Cel Binecuvântat să mă instruiască pentru a dobândi câștig și fericire de lungă durată.»”
„Acestea fiind spuse, Cel Binecuvântat mi-a spus: «„Așa este mireanule. Așa este. Trupul este năpăstuit și bolnav. Căci cine ar putea pretinde, grijind de acest trup, că are chiar și un singur moment de adevărată sănătate, altfel decât prin nesocotință? Ar trebui să te instruiești astfel «Chiar dacă trupul îmi este năpăstuit, mintea nu îmi va fi» Așa ar trebui sa te instruiești.» Astfel am fost stropit de către Cel Binecuvântat cu ambrozia fără de moarte a Doctrinei.”
„Dar de ce nu ți-a venit în minte să îl întrebi mai departe pe Cel Binecuvântat: «În ce fel este cineva năpăstuit în trup și năpăstuit în minte? și în ce fel este cineva năpăstuit în trup însă nu și în minte?»”
„Aș bate cale lungă ca să ascult explicația acestor cuvinte în prezența Venerabilului Sariputta. Ar fi bine dacă Ven. Sariputta însuși m-ar lumina referitor la înțelesul lor.”
„În acest caz, mireanule, ascultă și fii atent. Voi vorbi.”
„Cum spuneți doamne,” a răspuns mireanul Nakulapita.
Atunci, Ven. Sariputta a spus: „Deci cum este cineva năpăstuit în trup?”
„Există situația când, o persoană neinstruită, un om de rând – care nu are considerație pentru cei nobili, care nu este versat și disciplinat în Doctrina lor; care nu are considerație pentru oamenii integrii, care nu este versat și disciplinat în Doctrina lor – presupune că forma (trupul) este sinele sau că sinele posedă forma ori că forma se află în sine ori că sinele se află în formă. El este cuprins de ideea că «Eu sunt forma» sau «Forma este mea.» În timp ce el este cuprins de aceste idei, forma sa se schimbă și se alterează, iar el cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acesteia.”
„El presupune că senzațiile sunt sinele sau că sinele posedă senzațiile ori că senzațiile se află în sine ori că sinele se află în senzații. El este cuprins de ideea că «Eu sunt senzațiile» sau «Senzațiile sunt ale mele.» În timp ce el este cuprins de aceste idei, senzațiile se schimbă și se alterează, iar el cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acestora.”
„El presupune că percepția este sinele sau că sinele posedă percepția ori că percepția se află în sine ori că sinele se află în percepție. El este cuprins de ideea că «Eu sunt percepția» sau «Percepția este a mea.» În timp ce el este cuprins de aceste idei, percepția se schimbă și se alterează, iar el cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acesteia.”
„El presupune că construcțiile (mentale) sunt sinele sau că sinele posedă construcțiile ori că construcțiile se află în sine ori că sinele se află în construcții. El este cuprins de ideea că «Eu sunt construcțiile» sau «Construcțiile sunt ale mele.» În timp ce el este cuprins de aceste idei, construcțiile se schimbă și se alterează, iar el cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acestora.”
„El presupune că conștiența este sinele sau că sinele posedă conștiența ori că conștiența se află în sine ori că sinele se află în conștiență. El este cuprins de ideea că «Eu sunt conștiența » sau «Conștiența este a mea.» În timp ce el este cuprins de aceste idei, conștiența se schimbă și se alterează, iar el cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acesteia.”
„Astfel este, mireanule, cineva năpăstuit în trup.”
„Și cum este cineva năpăstuit în trup însă nu și în minte? Există situația când un discipol bine instruit al celor nobil – care este plin de considerație pentru cei nobili și este versat și disciplinat în Doctrina lor; care este plin de considerație pentru oamenii integrii și este versat și disciplinat în Doctrina lor – nu presupune că forma este sinele sau că sinele posedă forma ori că forma se află în sine ori că sinele se află în formă. El nu este cuprins de ideea că «Eu sunt forma» sau «Forma este mea.» În timp ce el nu este cuprins de aceste idei, forma sa se schimbă și se alterează, însă el nu cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acesteia.”
„El nu presupune că senzațiile sunt sinele…”
„El nu presupune că percepția este sinele…”
„El nu presupune că construcțiile sunt sinele…”
„El nu presupune că conștiența este sinele sau că sinele posedă conștiența ori că conștiența se află în sine ori că sinele se află în conștiență El nu este cuprins de ideea că «Eu sunt conștiența » sau «Conștiența este a mea.» În timp ce el nu este cuprins de aceste idei, conștiența se schimbă și se alterează, însă el nu cade pradă supărării, lamentației, durerii, nefericirii și disperării datorită schimbării și alterării acesteia.”
„Astfel este, mireanule, cineva năpăstuit în trup, însă nu și în minte.”
Asta a spus Ven. Sariputta. Mulțumit, mireanul Nakulapita a fost încântat de cuvintele sale.
___________
Provenance: ©1997 Thanissaro Bhikkhu. Transcribed from a file provided by the translator. This Access to Insight edition is ©1997–2009 John T. Bullitt.
Terms of use: You may copy, reformat, reprint, republish, and redistribute this work in any medium whatsoever, provided that: (1) you only make such copies, etc. available free of charge; (2) you clearly indicate that any derivatives of this work (including translations) are derived from this source document; and (3) you include the full text of this license in any copies or derivatives of this work. Otherwise, all rights reserved. For additional information about this license, see the FAQ.
How to cite this document (one suggested style): “Nakulapita Sutta: To Nakulapita” (SN 22.1), translated from the Pali by Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight, June 7, 2009, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/sn/sn22/sn22.001.than.html.