Astfel am auzit: Odata, Binecuvantatul statea printre Kosalieni (locuitorii din Kosala), intr-o padure deasa. Atunci, brahmanul Navakammika Bharadvaja lucra in diverse moduri in acea padure. El l-a vazut pe Binecuvantat sub un copac Sala, cu picioarele incrucisate, spatele drept si atentia indreptata inainte. Vazandu-l, s-a gandit: “Iata-ma aici, bucurandu-ma facand diverse lucruri in aceasta padure. Dar oare prin ce actiuni se bucura acest calugar?”
Asa ca a mers la Binecuvantat si, sosind, a spus aceste versuri:
“Ce lucrari se fac, calugare,
in padurea de Sala?
Singur in salbaticie,
in ce isi gaseste Gotama incantarea?”
[Buddha a raspuns:]
Nu am nimic de facut in padure.
Padurea agitatiei necontenite
a fost taiata din radacina.
Desi in padure, sunt eliberat de padure,
am scos sageata.
Imi gasesc incantarea in singuratate,
abandonand nemultumirea.
Cand acestea au fost spuse, brahmanul Navakammika Bharadvaja i-a spus Binecuvantatului: “Minunat, Maestre Gotama! Minunat! Ca si cum cineva ar intoarce cu fata in sus ceea ce era rasturnat, sau ar revela ceea ce era ascuns, sau ar arata calea unui om ratacit sau ar purta o lampa in intuneric pentru ca cei ce au ochi sa poata percepe formele, in acelasi fel, Maestrul Gotama, prin diverse mijloace, a facut Dhamma (Doctrina) limpede. Ma refugiez in Cel Binecuvantat, ma refugiez in Dhamma, ma refugiez in Sangha bhikkusilor. Fie ca Maestrul Gotama sa ma tina minte ca discipol laic, care s-a refugiat astfel, de azi inainte, pentru toata viata.”
[Samyutta Nikaya 7.17]
********************************************
Traducator: Marian Victor Busoi
Limba sursa: traducere din Pali in limba engleza, de Thanissaro Bhikkhu;