Mulapariyaya Sutta – Secvența originară

Notă introductivă:
Acest discurs a fost ținut, se pare, în răspuns la doctrina unei școli brahmanice ce se dezvolta în acea vreme (Samkhya – Școala clasificărilor) ce susținea că la originea tuturor lucrurilor există un principiu abstract din care toate fenomenele emană și care este imanent în toate lucrurile. Deși prezentul discurs nu face referire la audiență, Comentariile ne arată că înainte de ordinație acești călugări erau brahmani și chiar după ordinație au continuat să interpreteze învățăturile lui Buddha prin prisma doctrinei Samkhya. În aceste condiții, începutul discursului („Călugări! Vă voi învăța secvența originară a tuturor fenomenelor”) este de natură a îi pregăti pe aceștia să audă contribuția lui Buddha la doctrina adoptată de ei anterior.

* * *

Am auzit că odată Cel Binecuvântat se afla la Ukkattha, la umbra unui arbore Sal regal, în Dumbrava binecuvântată. Atunci el s-a adresat călugărilor: „Călugări!”

„Da Venerabile” au răspuns aceștia. Cel Binecuvântat a spus: „Călugări, o să vă învăț secvența originară a tuturor fenomenelor. Ascultați și fi-ți cu băgare de seama. Voi vorbii.” „Cum doriți” au răspuns ei.

Cel Binecuvântat a spus: „Există situații, călugări, când un om de rând, neinstruit, căruia nu-i pasă de cei nobili, nu este versat și instruit în Doctrina acestora; care nu acordă importanță oamenilor integrii, nu este versat și instruit în Doctrina acestora – percepe pământul drept pământ. Percepând pământul drept pământ, el concepe lucruri despre pământ, concepe lucruri în pământ, concepe lucruri provenind din pământ, concepe pământul ca fiind „al meu”, găsește încântare în pământ. De ce este astfel? Pentru că nu a înțeles, vă spun”.

Percepe apa drept apă… focul drept foc… vântul drept vânt… ființele drept ființe… zeii drept zei… Pajapati drept Pajapati… Brahma drept Brahma… zeii luminoși drept zei luminoși… zeii gloriei strălucitoare drept zei ai gloriei strălucitoare… zeii abundenței drept zei ai abundenței… Marea Ființă drept Marea Ființă… dimensiunea spațiului infinit drept dimensiunea spațiului infinit… dimensiunea conștiinței infinite drept dimensiunea conștiinței infinite… dimensiunea nimicului drept dimensiunea nimicului… dimensiunea nici a percepției nici a non-percepției drept dimensiunea nici a percepției nici a non- percepție… văzutul drept văzut… auzitul drept auzit… senzațiile drept senzații… cunoscutul drept cunoscut… unicitate drept unicitate… multiplicitatea drept multiplicitate… Totul drept Totul…

El percepe Eliberarea drept Eliberare. Percepând Eliberarea drept Eliberare el concepe lucruri despre Eliberare, concepe lucruri în Eliberare, concepe lucruri provenind din Eliberare, concepe Eliberarea ca fiind „a mea”, găsește încântare în Eliberare. De ce este astfel? Pentru că nu a înțeles, vă spun”.

Novicele

„Un călugăr care este novice – tânjind după neasemuita eliberare din robie, aspirația sa ne fiind încă îndeplinită – cunoaște în mod direct pământul drept pământ, astfel să nu conceapă lucruri despre pământ, să nu conceapă lucruri în pământ, să nu conceapă lucruri provenind din pământ, să nu conceapă pământul ca fiind „al meu”, să nu găsească încântare în pământ. De ce astfel? Pentru ca să poată înțelege, vă spun”.

„El în mod direct cunoaște apa drept apă… focul drept foc… vântul drept vânt… ființele drept ființe… zeii drept zei… Pajapati drept Pajapati… Brahma drept Brahma… zeii luminoși drept zei luminoși… zeii gloriei strălucitoare drept zei ai gloriei strălucitoare… zeii abundenței drept zei ai abundenței… Marea Ființă drept Marea Ființă… dimensiunea spațiului infinit drept dimensiunea spațiului infinit… dimensiunea conștiinței infinite drept dimensiunea conștiinței infinite… dimensiunea nimicului drept dimensiunea nimicului… dimensiunea nici a percepției nici a non-percepției drept dimensiunea nici a percepției nici a non-percepție… văzutul drept văzut… auzitul drept auzit… senzațiile drept senzații… cunoscutul drept cunoscut… unicitate drept unicitate… multiplicitatea drept multiplicitate… Totul drept Totul…”

El cunoaște în mod direct Eliberarea drept Eliberare. Cunoscând în mod direct Eliberarea drept Eliberare el să nu conceapă lucruri despre Eliberare, să nu conceapă lucruri în Eliberare, să nu conceapă lucruri provenind din Eliberare, să nu conceapă Eliberarea ca fiind „a mea”, să nu găsească încântare în Eliberare. De ce astfel? Pentru ca să poată înțelege, vă spun.”

Arhatul

„Un călugăr care este Dintre Cei Vrednici lipsit de fermenți mentali – care a atins desăvârșirea, și-a îndeplinit îndatorirea, a lăsat jos povara, a atins adevăratul țel, a distrus cătușele devenirii și este eliberat prin cunoștințe corecte – în mod direct cunoaște pământul drept pământ. Cunoscând în mod direct pământul drept pământ, el nu concepe lucruri despre pământ, nu concepe lucruri în pământ, nu concepe lucruri provenind din pământ, nu concepe pământul ca fiind „al meu”, nu găsește încântare în pământ. De ce astfel? Pentru că el a înțeles, vă spun.”

El cunoaște în mod direct Eliberarea drept Eliberare. Cunoscând în mod direct Eliberarea drept Eliberare el nu concepe lucruri despre Eliberare, nu concepe lucruri în Eliberare, nu concepe lucruri provenind din Eliberare, nu concepe Eliberarea ca fiind „a mea”, nu găsește încântare în Eliberare. De ce astfel? Pentru că el a înțeles, vă spun.”

„Un călugăr care este Dintre Cei Vrednici lipsit de fermenți mentali… în mod direct cunoaște pământul drept pământ. Cunoscând în mod direct pământul drept pământ, el nu concepe lucruri despre pământ, nu concepe lucruri în pământ, nu concepe lucruri provenind din pământ, nu concepe pământul ca fiind „al meu”, nu găsește încântare în pământ. De ce astfel? Pentru că odată cu sfârșirea patimii el este lipsit de patimă, vă spun.”

„El cunoaște în mod direct apa drept apa… Totul drept Totul…”

Un călugăr care este Dintre Cei Vrednici lipsit de fermenți mentali… în mod direct cunoaște pământul drept pământ. Cunoscând în mod direct pământul drept pământ, el nu concepe lucruri despre pământ, nu concepe lucruri în pământ, nu concepe lucruri provenind din pământ, nu concepe pământul ca fiind „al meu”, nu găsește încântare în pământ. De ce astfel? Pentru că odată cu sfârșirea aversiunii el este lipsit de aversiune, vă spun.”

„El cunoaște în mod direct apa drept apa… Totul drept Totul…”

Tathagata

El cunoaște în mod direct apa drept apă… focul drept foc… vântul drept vânt… ființele drept ființe… zeii drept zei… Pajapati drept Pajapati… Brahma drept Brahma… zeii luminoși drept zei luminoși… zeii gloriei strălucitoare drept zei ai gloriei strălucitoare… zeii abundenței drept zei ai abundenței… Marea Ființă drept Marea Ființă… dimensiunea spațiului infinit drept dimensiunea spațiului infinit… dimensiunea conștiinței infinite drept dimensiunea conștiinței infinite… dimensiunea nimicului drept dimensiunea nimicului… dimensiunea nici a percepției nici a non-percepției drept dimensiunea nici a percepției nici a non-percepție… văzutul drept văzut… auzitul drept auzit… senzațiile drept senzații… cunoscutul drept cunoscut… unicitate drept unicitate… multiplicitatea drept multiplicitate… Totul drept Totul…”

Tathagata – Cel Vrednic, Cel Corect, Prin Sine Însuși Deșteptat cunoaște în mod direct cunoaște pământul drept pământ. Cunoscând în mod direct pământul drept pământ, el nu concepe lucruri despre pământ, nu concepe lucruri în pământ, nu concepe lucruri provenind din pământ, nu concepe pământul ca fiind „al meu”, nu găsește încântare în pământ. De ce astfel? Pentru că El a cunoscut că încântarea este originea suferinței și a apăsării, că prin ființare este naștere și odată cu aceasta vine bătrânețea și moartea. De aceea, odată cu sfârșirea deplină, dispariția, încetarea, contenirea, abandonarea setei, Tathagata a fost pe deplin trezit către neasemuita, corecta, prin-sine-însuși-deșteptare, vă spun.”

„El cunoaște în mod direct apa drept apa… Totul drept Totul…”

„El cunoaște în mod direct Eliberarea drept Eliberare. Cunoscând în mod direct Eliberarea drept Eliberare el nu concepe lucruri despre Eliberare, nu concepe lucruri în Eliberare, nu concepe lucruri provenind din Eliberare, nu concepe Eliberarea ca fiind „a mea”, nu găsește încântare în Eliberare. De ce astfel? Pentru că El a cunoscut că încântarea este originea suferinței și a apăsării, că prin ființare este naștere și odată cu aceasta vine bătrânețea și moartea. De aceea, odată cu sfârșirea deplină, dispariția, încetarea, contenirea, abandonarea setei, Tathagata a fost pe deplin trezit către neasemuita, corecta, prin-sine-însuși-deșteptare, vă spun.”

Asta a spus Cel Binecuvântat. Nemulțumiți, călugării nu au fost încântați de cuvintele Celui Binecuvântat.

______________
Provenance: ©1998 Thanissaro Bhikkhu. Transcribed from a file provided by the translator. This Access to Insight edition is ©1997–2009 John T. Bullitt.

Terms of use: You may copy, reformat, reprint, republish, and redistribute this work in any medium whatsoever, provided that: (1) you only make such copies, etc. available free of charge; (2) you clearly indicate that any derivatives of this work (including translations) are derived from this source document; and (3) you include the full text of this license in any copies or derivatives of this work. Otherwise, all rights reserved. For additional information about this license, see the FAQ.

How to cite this document (one suggested style): “Mulapariyaya Sutta: The Root Sequence” (MN 1), translated from the Pali by Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight, June 7, 2009, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/mn/mn.001.than.html.