Astfel am auzit. Odata, Binecuvantatul statea langa Rajagaha, in Padurea de Bambusi, la Locul Veveritelor. Visakha, un discipol laic, a mers la calugarita Dhammadinna si, sosind, s-a inclinat in fata ei si s-a asezat de o parte. Stand asa, i-a zis: “Se tot vorbeste despre auto-identificare, doamna. Despre ce auto-identificare vorbeste Binecuvantatul?”
“Exista aceste cinci agregate de atasament, prietene Visakha: forma ca agregat de atasament, senzatia ca agregat de atasament, perceptia ca agregat de atasament, conceptualizarea ca agregat de atasament, constiinta ca agregat de atasament. Aceste cinci agregate de atasament sunt auto-identificarea descrisa de Binecuvantat.”
Spunand “Da, doamna“, Visakha, discipolul laic, a gasit incantare in ceea ce calugarita Dhammadinna i-a spus. Apoi a intrebat: “Se tot vorbeste despre originea auto-identificarii, doamna. Despre ce origine a auto-identificarii vorbeste Binecuvantatul?”
“Pofta care face posibila devenirea – insotita de patima si desfatare, aici si dincolo – adica pofta dupa placeri senzuale, pofta dupa devenire, pofta dupa non-devenire: Aceasta, prietene Visakha, este originea auto-identificarii despre care vorbeste Binecuvantatul.”
“Se tot vorbeste despre incetarea auto-identificarii, doamna. Despre ce incetare a auto-identificarii vorbeste Binecuvantatul?”
“Disparitia fara urma, renuntarea, distrugerea si parasirea acelei pofte: Aceasta, prietene Visakha, este incetarea auto-identificarii despre care vorbeste Binecuvantatul.”
“Se tot vorbeste despre calea ce conduce la incetarea auto-identificarii, doamna. Despre ce cale ce conduce la incetarea auto-identificarii vorbeste Binecuvantatul?”
“Chiar despre aceasta Nobila Cale Octupla — vedere perfecta, vointa perfecta, vorbire perfecta, actiune perfecta, mod de viata perfect, efort perfect, atentie perfecta, concentrare perfecta: Aceasta, prietene Visakha, este calea ce duce la incetarea auto-identificarii, despre care vorbeste Binecuvantatul.”
“Doamna, atasamentul este identic cu cele cinci agregate de atasament sau este ceva diferit?”
“Prietene Visakha, atasamentul nu este nici identic cu agregatele de atasament, nici diferit. Orice dorinta si pofta in legatura cu cele cinci agregate de atasament, acela este atasamentul.”
“Dar, doamna, cum apare auto-identificarea?”
“Exista cazul, prietene Visakha, omului neinstruit, obisnuit – caruia nu-i pasa de cei Nobili, care nu este antrenat si disciplinat in Dhamma (Doctrina) lor; caruia nu-i pasa de cei onesti, care nu este antrenat si disciplinat in Dhamma (Doctrina) lor — care identifica forma (corpul) cu sinele, sau considera sinele ca posedand forma, sau forma ca fiind in sine, sau sinele ca fiind in forma.
El identifica senzatia cu sinele…
El identifica perceptia cu sinele…
El identifica conceptualizarile cu sinele…
El identifica constiinta cu sinele, sau considera sinele ca posedand constiinta, sau constiinta ca fiind in sine, sau sinele ca fiind in constiinta. Astfel apare auto-identificarea.”
“Dar, doamna, cum dispare auto-identificarea?”
“Exista cazul discipolului celor Nobili, bine-instruit — caruia ii pasa de cei Nobili, este antrenat si disciplinat in Dhamma lor; caruia ii pasa de oamenii onesti, este antrenat si disciplinat in Dhamma lor — care nu identifica forma cu sinele, sau sinele ca posedand forma, sau forma in sine, sau sinele in forma.
El nu identifica senzatia cu sinele…
El nu identifica perceptia cu sinele…
El nu identifica conceptualizarile cu sinele…
El nu identifica constiinta cu sinele, sau sinele ca posedand constiinta, sau constiinta in sine, sau sinele in constiinta. Astfel dispare auto-identificarea.
“Iarasi, doamna, care este Nobila Cale Octupla?”
“Aceasta este Nobila Cale Octupla, prietene Visakha: vedere perfecta, vointa perfecta, vorbire perfecta, actiune perfecta, mod de viata perfect, efort perfect, atentie perfecta, concentrare perfecta.”
“Este Nobila Cale Octupla o manifestare sau o non-manifestare?”
“Nobila Cale Octupla este o manifestare.”
“Sunt cele trei agregate practice (virtutea, concentrarea, intelepciunea) incluse in Nobila Cale Octupla, doamna, sau Nobila Cale Octupla este inclusa in cele trei agregate practice?”
“Cele trei agregate practice nu sunt incluse in Nobila Cale Octupla, prietene Visakha, ci Nobila Cale Octupla este inclusa in cele trei agregate practice. Vorbirea perfecta, actiunea perfecta si modul de viata perfect formeaza agregatul virtutii. Efortul perfect, atentia perfecta si concentrarea perfecta formeaza agregatul concentrarii. Vederea perfecta si vointa perfecta formeaza agregatul intelepciunii.”
“Ce este concentrarea, doamna? Care sunt calitatile obiectelor concentrarii? Care sunt calitatile cerintelor concentrarii si care sunt calitatile dezvoltarii concentrarii?”
“Unitatea mintii este concentrare, prietene Visakha; cele patru fundatii ale atentiei ii sunt obiectele; cele patru eforturi perfecte ii sunt cerintele; si orice cultivare, dezvoltare si urmarire a acestor calitati inseamna dezvoltarea concentrarii.”
“Doamna, ce sunt manifestarile?”
“Aceste trei manifestari, prietene Visakha: corporale, verbale si mentale.”
“Dar ce sunt manifestarile corporale? Ce sunt manifestarile verbale? Ce sunt manifestarile mentale?”
“Inspiratia si expiratia sunt manifestari corporale. Gandirea directionata si evaluarea sunt manifestari verbale. Perceptiile si senzatiile sunt manifestari mentale.”
“Dar de ce sunt inspiratia si expiratia manifestari corporale? De ce sunt gandirea directionata si evaluarea manifestari verbale? De ce sunt perceptiile si senzatiile manifestari mentale?”
“Inspiratia si expiratia sunt corporale; acestea sunt lucruri legate de corp. De aceea, inspiratia si expiratia sunt manifestari corporale. Omul, directionandu-si mai intai gandurile si evaluand o situatie, se exprima prin vorbire. De aceea, gandirea directionata si evaluarea sunt manifestari verbale. Perceptiile si senzatiile sunt mentale; aceste lucruri sunt legate de minte. De aceea, perceptiile si senzatiile sunt manifestari mentale.”
“Doamna, cum se obtine incetarea perceptiilor si senzatiilor?”
“Calugarul care obtine incetarea perceptiei si senzatiei nu gandeste ca ‘Sunt pe cale sa obtin incetarea perceptiei si senzatiei’, sau ca ‘Eu obtin incetarea perceptiei si senzatiei’ sau ca ‘Eu am obtinut incetarea perceptiei si senzatiei’. In schimb, felul in care s-a dezvoltat mintea sa inainte, il conduce la acea stare.”
“Dar cand un calugar obtine incetarea perceptiei si senzatiei, care inceteaza prima data: manifestarile corporale, cele verbale sau cele mentale?”
“Cand un calugar obtine incetarea perceptiei si senzatiei, prietene Visakha, manifestarile verbale inceteaza prima data, apoi manifestarile corporale, apoi manifestarile mentale.”
“Doamna, cum are loc iesirea din starea de incetare a perceptiei si senzatiei?”
“Calugarul care iese din starea de incetare a perceptiei si senzatiei nu se gandeste ca ‘Sunt pe cale sa ies din starea de incetare a perceptiei si senzatiei’ sau ca ‘Eu ies din starea ce incetare a perceptiei si senzatiei’ sau ca ‘Eu am iesit din starea de incetare a perceptiei si senzatiei’. In schimb, modul in care s-a dezvoltat inainte mintea sa il conduce la acea stare.”
“Dar cand un calugar iese din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, care apar prima data: manifestarile corporale, cele verbale sau cele mentale?”
“Cand un calugar iese din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, prietene Visakha, manifestarile mentale apar primele, apoi cele corporale, apoi cele verbale.”
“Cand un calugar a iesit din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, doamna, cate contacte au loc?”
“Cand un calugar a iesit din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, prietene Visakha, au loc trei contacte: contactul cu vacuitatea, contactul cu non-semnificatul si contactul cu non-directionatul.”
“Cand un calugar a iesit din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, doamna, spre ce se apleaca mintea sa, spre ce tinde, spre ce inclina?”
“Cand un calugar a iesit din starea de incetare a perceptiei si senzatiei, prietene Visakha, mintea sa se apleaca asupra izolarii, tinde catre izolare, inclina catre izolare.”
“Doamna, cate feluri de senzatii exista?”
“Aceste trei tipuri de senzatii: placute, neplacute si nici-placute-nici-neplacute.”
“Ce este senzatia placuta? Dar senzatia neplacuta? Dar senzatia nici-placuta-nici-neplacuta?”
“Tot ce este experimentat fizic sau mental drept placut si satisfacator este senzatie placuta. Tot ceea ce este experimentat fizic sau mental ca dureros si vatamator este senzatie neplacuta .Tot ceea ce este experimentat fizic sau mental ca nici satisfacator, nici vatamator, este senzatie nici-placuta-nici-neplacuta.”
“In ce fel este senzatia placuta placuta, doamna, si in ce fel este dureroasa?”
“Senzatia placuta este placuta prin continuare si dureroasa prin schimbare, prietene Visakha. Senzatia neplacuta este dureroasa prin continuare si placuta prin schimbare. Senzatia nici-placuta-nici-neplacuta este placuta daca este insotita de cunoastere si dureroasa daca nu este insotita de cunoastere.”
“Care este obsesia obsedata de senzatia placuta? Care este obsesia obsedata de senzatia neplacuta? Care este obsesia obsedata de senzatia nici-placuta-nici-neplacuta?”
“Obsesia patimii este obsedata de senzatia placuta. Obsesia respingerii este obsedata de senzatia neplacuta. Obsesia ignorantei este obsedata de senzatia nici-placuta-nici-neplacuta.”
“Obsesia patimii este obsedata de toate senzatiile placute? Obsesia respingerii este obsedata de toate senzatiile neplacute? Obsesia ignorantei este obsedata de toate senzatiile nici-placute-nici-neplacute?”
“Nu…”
“Dar ce trebuie abandonat cu referire la senzatia placuta? Ce trebuie abandonat cu referire la senzatia neplacuta? Ce trebuie abandonat cu privire la senzatia nici-placuta-nici-neplacuta?”
“Obsesia patimii trebuie abandonata cu privire la senzatia placuta. Obsesia respingerii trebuie abandonata cu privire la senzatia neplacuta. Obsesia ignorantei trebuie abandonata cu privire la senzatia nici-placuta-nici-neplacuta.”
“Obsesia patimii trebuie abandonata cu privire la toate senzatiile placute? Obsesia respingerii trebuie abandonata cu privire la toate senzatiile neplacute? Obsesia ignorantei trebuie abandonata cu privire la toate senzatiile nici-placute-nici-neplacute?”
“Nu… Exista cazul calugarului — cu simturile retrase, eliberat de vicii — care intra si ramane in prima jhana (transa): beatitudine si placere nascuta din retragere, insotita de gandire directionata si evaluare. Aici, el abandoneaza patima. Nici o obsesie a patimii nu devine obsedata de ceva aici. Exista cazul calugarului care gandeste ‘Oh, cand voi intra si ramane in dimensiunea in care Cei Nobili intra si raman?’ Si mentinand aceasta tanjire dupa eliberarea suprema, apare in el durerea bazata pe acea tanjire. Aici, el abandoneaza respingerea. Nici o obsesie a respingerii nu devine obsedata de ceva aici. Exista cazul calugarului care, abandonand placerea si durerea, intra si ramane in a patra jhana: puritatea egalitatii de spirit si atentiei, nici placere, nici durere. Aici, el abandoneaza ignoranta. Nici o obsesie a ignorantei nu devine obsedata de ceva aici.”
“Doamna, ce se afla dincolo de senzatia placuta?”
“Patima se afla dincolo de senzatia placuta.”
“Si ce se afla dincolo de senzatia dureroasa?”
“Respingerea se afla dincolo de senzatia dureroasa.”
“Ce se afla dincolo de senzatia nici-placuta-nici-neplacuta?”
“Ignoranta se dincolo de senzatia nici-placuta-nici-neplacuta.”
“Ce se afla dincolo de ignoranta?”
“Cunoasterea limpede se afla dincolo de ignoranta.”
“Ce se afla dincolo de cunoasterea limpede?”
“Eliberarea se afla dincolo de cunoasterea limpede.”
“Ce se afla dincolo de eliberare?”
“Neconditionatul se afla dincolo de eliberare.”
“Ce se afla dincolo de Neconditionat?”
“Mergi prea departe, prietene Visakha. Nu mai poti continua pana la limita intrebarilor. Caci viata sfanta prinde radacini in Neconditionat, culmineaza in Neconditionat, are Neconditionatul drept destinatie finala. Daca doresti, mergi la Binecuvantat si intreaba-l despre intelesul acestor lucruri. Orice ti-ar spune, astfel trebuie sa iti amintesti.”
Apoi, Visakha, discipolul laic, gasind incantare in ceea ce i-a spus Dhammadinna, calugarita, s-a inclinat in fata ei si, pastrand-o in dreapta lui, a mers la Binecuvantat. Sosind, dupa ce s-a inclinat in fata Binecuvantatului, s-a asezat de o parte. Sezand acolo, i-a spus Celui Binecuvantat intreaga discutie pe care o avusese cu calugarita Dhammadinna. Cand a terminat, Binecuvantatul i-a spus: “Dhammadinna, calugarita, este inteleapta, Visakha, o femeie cu mare discernamant. Daca m-ai fi intrebat acele lucruri, ti-as fi raspuns exact in acelasi fel. Acesta este intelesul acelor lucruri. Astfel trebuie sa ti le amintesti.”
Aceasta a spus Cel Binecuvantat. Multumit, Visakha, discipolul laic, a gasit incantare in cuvintele Binecuvantatului.
[Majjhima Nikaya, 44]
********************************************
Traducator: Marian Victor Busoi
Limba sursa: traducere din Pali in limba engleza, de Thanissaro Bhikkhu.