De
zvoltarea moralității – de Dhammadāsa Bhikkhu (Darsa Bhikkhu)
Este binecunoscut în Tailanda că Buddha ne-a învățat trei tipuri de pregătire, de antrenament: Moralitatea/Etica – Sīla, Concentrarea/Meditația – Samādhi și Înțelepciunea/Cunoașterea Intuitivă – Paññā. Ele sunt numite „Trisikkhā” și sunt pregătiri sau antrenamente în sensul că trebuie să le dezvoltăm prin propriile noastre eforturi. Alții ne pot ajuta doar arătându-le modul în care să le dezvoltăm. Aceasta este o trăsătură specială a învățăturii lui Buddha.
În alte religii persoana se poate ruga la o ființă spirituală pentru a fi purificată, pentru a fi salvată de consecințele anumitor acțiuni, dar acest lucru nu se întâmplă în învățătura lui Buddha. El a spus că nu poate controla cine, sau cât de mulți oameni reușesc să se elibereze de suferință, ci este doar un ghid, cineva care arată calea pe care oamenii trebuie ei înșiși să o parcurgă.Totuși, idei din alte învățături, care nu sunt compatibile cu cele ale lui Buddha, sunt acceptate de buddhiștii din Tailanda, și de către laici, și de către călugări. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că ei nu se gândesc cu grijă la cuvintele învățăturii, nici la înțelesul lor, sau din cauză că nu le cunosc semnificația în limba Pali. Buddha a spus că învățătura lui este foarte subtilă, astfel încât oamenii ar trebui să fie foarte atenți la ea. Un exemplu comun de idei greșite care au pătruns în practica buddhistă este acela de a merge la templu pentru a cere cele cinci sīla și de a accepta aceste cinci sīla de la un călugăr.
Sīla înseamnă „moralitate” sau „etică” și reprezintă un antrenament în învățătura lui Buddha. Nimeni nu ne poate oferi sīla, nici Buddha, nici un Arhat al timpurilor de demult, nici un Arhat sau un discipol al vremurilor noastre. Ceea ce un călugăr sau un discipol al lui Buddha poate face este să ne arate cum trebuie să ne pregătim pentru a dezvolta sīla. Acest lucru este de fapt evident în ceremonia primirii „pañca sīla”. Călugărul nu spune, sau nu ar trebui să spună „veniți să primiți cele cinci sīla” sau „acestea sunt pañca sīla”. La sfârșitul ceremoniei călugărul spune:
‣ Imāni pañca sikkhāpadāni.
‣ Sīlena sugatiṃ yanti.
‣ Sīlena bhogasampadā.
‣ Sīlena nibbutiṃ yanti.
‣ Tasmā sīlaṃ visodhaye.
S-ar putea ca această confuzie să apară din cauza faptului că termenii sikkhāpadāni și sīla [sīlena – „cu sīla”] apar atât de apropiați unul față de celălalt. Traducerea acestor propoziții este:
‣ Acestea sunt cele cinci reguli de pregătire.
‣ Prin moralitate se obține o naștere bună.
‣ Prin moralitate se obține cu succes bunăstarea.
‣ Prin moralitate se ajunge la sfârșitul suferinței.
‣ Deci purificați-vă moralitatea.
Călugărul nu spune „acestea sunt cele cinci moralități [pañca sīla sau sīlāni – la plural]”, ci spune „acestea sunt cele cinci reguli de pregătire [pañca sikkhāpadāni]. Atunci când cineva se pregătește folosind aceste reguli, își dezvoltă sīla, sau moralitatea. Regulile de pregătire nu sunt sīla [moralitatea], ci sīla provine din pregătire. Cineva obține și își purifică moralitatea prin regulile de antrenament dacă acea persoană are Vederea Corectă, adică dacă înțelege în mod corect legea cauzei şi efectului cu referire la comportament şi emoții, mai exact, dacă înțelege că modul în care ne comportăm influențează modul în care simțim.
Dacă cineva nu înțelege aceste lucruri, atunci ar putea crede că după ce primește cele cinci reguli de pregătire are imediat moralitatea perfectă, ceea ce nu este adevărat. Aceasta este o vedere greșită. Dacă persoana nu are o moralitate perfectă înainte de ceremonia acceptării celor cinci reguli de
pregătire, atunci nu o va avea nici imediat după, întrucât o ceremonie nu ne poate purifica. Ideea că putem deveni puri în diferite moduri printr-o ceremonie ar putea fi o învățătură provenită din brahmanism sau hinduism, dar sigur nu este o învățătură a lui Buddha și nu este compatibilă cu
învățăturile lui.
Am observat că în engleză pañca sīla se traduce prin „cele cinci reguli de pregătire” sau prin „cele cinci precepte”. Acesta este un lucru bun și ar trebui să continuăm în acest mod, dar dacă cuvintele pañca sīla sunt incluse într-un titlu, atunci aș sugera ca ele să fie schimbate în pañca sikkhāpadāni.
A înțelege modul în care regulile de pregătire au legătură cu moralitatea este primul pas. De aici, trebuie să știm ce reprezintă exact „moralitatea” în învățăturile lui Buddha. Dar despre acest lucru voi scrie altă dată.
Sper că veți putea renunța la vederile greșite asociate cu regulile de antrenament, dacă nu ați făcut deja acest lucru, și că îi veți ajuta și pe alții să înțeleagă învățăturile lui Buddha în mod clar, astfel încât să puteți pune capăt suferinței și să deveniți tot mai fericiți.